Pune’mi o intrebare pe care nu ai avut niciodata curajul sa mi-o pui,jur ca raspund sincer…da masu mai departe si vezi ce intrebari primesti…!!![Sa te vad n-ai tupeu] ) n-ai tupeu!!! n-ai tupeu!!![mass] l-am primit j eo

O idee foarte buna pentru amenajarea “fortata” de spatii verzi. Dan Dumitrescu a lansat concursul de plantat iarba in Bucuresti. Cine se baga?

Comparativ, in Paris, printr-un program similar (Velib), se pot inchiria 10.000 de biciclete, printr-un sistem automat de inchiriere. Tot in Paris mai exista un program care iti ofera posibilitatea sa folosesti o bicicleta in locul metroului pe anumite portiuni, cu acelasi bilet/abonament. In Munchen exista biciclete pe care le poti inchiria prin intermediul unui SMS. Si probabil ca exemplele pot continua cu muuulte orase.

Bucurestiul este departe de a fi un oras bike-friendly, dar e imbucurator ca se fac pasi in aceasta directie. As prefere de departe sa pot merge prin oras cu o bicicleta decat sa pierd muulte ore si neuroni cu masina in trafic. Acum mai trebuie doar sa se construiasca si ceva piste functionale de biciclete.

Ar fi fost totusi interesant ca cei de la MaiMultVerde sa fi comunicat si adresa centrului de inchirieri. Sau trebuie sa faci parte din ceva organizatie secreta ca sa-l afli?

Azi a avut loc festivitatea de prezentare a echipelor. E prima data cand vad atata lume in oras – nici macar la Fete de la Musique nu a fost atat public

O multime de garduri metalice, incat ma simteam ca un soarece intr-un labirint. Noroc ca am gasit pana la urma toneta cu kebab (fac astia un kebab aici, mmm, dar despre asta intr-un alt post). Nu am reusit sa urmaresc exact echipele, pentru ca prezentatorul fiind un francez veritabil, nu s-a obosit sa invete engleza, asa ca toate numele pareau atat de frantuzesti, incat nu-ti puteai da seama care de unde vin. Nu ca ar fi contat prea mult, pt ca oricum nu stiu care-s favoritii (dar promit ca o sa ma mai documentez pana data viitoare cand mai scriu).

Mi-a placut foarte mult atmosfera. Publicul ii aplaudau pe toti fara sa faca discriminari. Ciclistii foarte relaxati, parca erau la plimbare. Dupa prezentare trebuiau sa faca un tur pe strada principala din oras. Unii se mai opreau, mai discutau cu cei de pe margine, din cand in cand mai aparea cate unul intarziat la minute bune dupa restul echipei (nu am reusit sa-mi dau seama pe unde puteau umbla, ca de garduri nu prea aveai cum sa treci nici macar pe jos, da barem cu bicicleta. Peste tot se vindeau suveniruri si tricouri (scumpe).

Maine, din port se va transmite in direct pe France 2 emisiunea “Festivalul Turului” (Le Tour en Fête – sper ca am tradus ok). Cine prinde sa se uite atent ca poate ma vede facand cu mana.

Si la final si un mic filmulet:

Pentru download: deschidere-turul-frantei

Asa ca am dat click pe link. Bineinteles ca prima chestie care o vrea site-ul de la mine e sa-i zic numele complet, adresa de email si data nasterii. In mod normal la o faza de asta as fi inchis imediat tab-ul – nu suport site-urile care iti cer o gramada de date personale inainte chiar de a-ti da buna ziua. Inteleg ca sunt disperati sa-si mareasca baza de date, dar macar o descriere mica, ceva acolo, sa stiu si eu in ce ma bag.

Fiind inca incantat de idee, am zis sa le mai dau o sansa, asa ca ma duc pe homepage, sa vad si eu cam cum se intampla chestia asta cu unde sunt. Dau click pe un profil random si ma uit si mai daus croll si iar ma uit si iar scroll si… intelegeti ideea. Una peste alta, in tot profilul ala kilometric gen Hi5, nu am gasi niciunde locatia lu nenea. In schimb am gasit culoarea ochilor, culoare parului, ce filme ii plac si muuuulte alte chestii inutile de care dai in toate retelele sociale.

Pai si atunci la dracu iti mai iei numele asta si te lauzi cu sloganul asta pompos?

{Update] M-am mai calmat un pic. Dupa ce am mai aruncat o privire am gasit si un demo, in care iti spune ca poti vedea pe o harta unde sunt toti prietenii tai. Dar tot nu inteleg de ce trebuie sa transforme o ideea asa faina si simpla intr-o inca o retea sociala inutila.

Se fac cam tot la fel ca cele cu care sunteti obisnuiti, doar ca se adauga mai putin lapte si se mai pune si unt. Se fac mai mici si mai groase. Siropul de artar nu cred ca mai are nevoie de prezentare.

N-am apucat sa postez mai devreme imaginile astea, datorita migratiei, dar nu puteam sa uit de ele. So, here it is – deserturile de la Crama Sibiana, unde am mancat foarte bine in timpul scurtei noastre escapade in Sibiu.

In alta ordine de idei, recomand cu caldura Sibiul pentru o vacanta mai scurta sau mai lunga – faptul ca a fost un an capitala europeana a culturii a avut drept rezultat renovarea intregului centru, aparitia a multor cafenele mici si cochete si in toate aceste cafenele si in restaurante servicii la nivel european. Faceti-va timp si trageti o fuga pana acolo, pana nu se romanizeaza iar

Mai multe poze de la Sibiu.